tâlhăret

Romanian

Etymology

From tâlhar +‎ -et.

Noun

tâlhăret n (uncountable)

  1. thiefdom

Declension

Declension of tâlhăret
singular only indefinite definite
nominative-accusative tâlhăret tâlhăretul
genitive-dative tâlhăret tâlhăretului
vocative tâlhăretule

References

  • tâlhăret in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN