tăcăi

See also: tacai, tacaí, and tâcâi

Romanian

Etymology

From tac +‎ -ăi.

Verb

a tăcăi (third-person singular present tăcăește, past participle tăcăit) 4th conjugation

  1. to make a tick tock sound

Conjugation

    conjugation of tăcăi (fourth conjugation, -esc- infix)
infinitive a tăcăi
gerund tăcăind
past participle tăcăit
number singular plural
person 1st person 2nd person 3rd person 1st person 2nd person 3rd person
indicative eu tu el/ea noi voi ei/ele
present tăcăiesc tăcăiești tăcăiește tăcăim tăcăiți tăcăiesc
imperfect tăcăiam tăcăiai tăcăia tăcăiam tăcăiați tăcăiau
simple perfect tăcăii tăcăiși tăcăi tăcăirăm tăcăirăți tăcăiră
pluperfect tăcăisem tăcăiseși tăcăise tăcăiserăm tăcăiserăți tăcăiseră
subjunctive eu tu el/ea noi voi ei/ele
present să tăcăiesc să tăcăiești să tăcăiască să tăcăim să tăcăiți să tăcăiască
imperative — tu — — voi —
affirmative tăcăiește tăcăiți
negative nu tăcăi nu tăcăiți
This article is issued from Wiktionary. The text is available under Creative Commons Attribution-Share Alike 4.0 unless otherwise noted. Additional terms may apply for the media files.