tapița

Romanian

Etymology

Borrowed from German tapezieren or Italian tappezzare.

Verb

a tapița (third-person singular present tapițează, past participle tapițat) 1st conjugation

  1. to upholster

Conjugation

    conjugation of tapița (first conjugation, -ez- infix)
infinitive a tapița
gerund tapițând
past participle tapițat
number singular plural
person 1st person 2nd person 3rd person 1st person 2nd person 3rd person
indicative eu tu el/ea noi voi ei/ele
present tapițez tapițezi tapițează tapițăm tapițați tapițează
imperfect tapițam tapițai tapița tapițam tapițați tapițau
simple perfect tapițai tapițași tapiță tapițarăm tapițarăți tapițară
pluperfect tapițasem tapițaseși tapițase tapițaserăm tapițaserăți tapițaseră
subjunctive eu tu el/ea noi voi ei/ele
present să tapițez să tapițezi să tapițeze să tapițăm să tapițați să tapițeze
imperative — tu — — voi —
affirmative tapițează tapițați
negative nu tapița nu tapițați
This article is issued from Wiktionary. The text is available under Creative Commons Attribution-Share Alike 4.0 unless otherwise noted. Additional terms may apply for the media files.