tecuș

Romanian

Etymology

From teacă +‎ -uș.

Noun

tecuș n (plural tecușuri)

  1. diminutive of teacă

Declension

Declension of tecuș
singular plural
indefinite definite indefinite definite
nominative-accusative tecuș tecușul tecușuri tecușurile
genitive-dative tecuș tecușului tecușuri tecușurilor
vocative tecușule tecușurilor

References

  • tecuș in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN