teiș
Romanian
Etymology
From tei + -iș.
Noun
teiș n (plural teișuri)
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | teiș | teișul | teișuri | teișurile | |
| genitive-dative | teiș | teișului | teișuri | teișurilor | |
| vocative | teișule | teișurilor | |||