tencuitor
Romanian
Etymology
Noun
tencuitor m (plural tencuitori)
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | tencuitor | tencuitorul | tencuitori | tencuitorii | |
| genitive-dative | tencuitor | tencuitorului | tencuitori | tencuitorilor | |
| vocative | tencuitorule | tencuitorilor | |||