terțiu

Romanian

Alternative forms

  • tărțiu
  • târțiu, înterțiurare, archaic

Etymology

Inherited from Latin tertius, possibly through a Vulgar Latin root *tertīvus or with -iu added (as the normal result in Romanian would have been *terți). Compare the borrowed doublet terț; compare also the related term anțărț. [1]

Pronunciation

  • IPA(key): /terˈt͡siw/

Adjective

terțiu m or n (feminine singular terție, plural terții)

  1. (popular, of a ram) that is in its third year

Declension

Declension of terțiu
singular plural
masculine neuter feminine masculine neuter feminine
nominative-
accusative
indefinite terțiu terție terții terții
definite terțiul terția terțiii terțiile
genitive-
dative
indefinite terțiu terții terții terții
definite terțiului terției terțiilor terțiilor

See also

References

  1. ^ terțiu”, in DEX online—Dicționare ale limbii române (Dictionaries of the Romanian language) (in Romanian), 20042025