tineriu

Romanian

Etymology

From tânăr +‎ -iu.

Adjective

tineriu m or n (feminine singular tinerie, plural tinerii)

  1. (obsolete) youngish

Declension

Declension of tineriu
singular plural
masculine neuter feminine masculine neuter feminine
nominative-
accusative
indefinite tineriu tinerie tinerii tinerii
definite tineriul tineria tineriii tineriile
genitive-
dative
indefinite tineriu tinerii tinerii tinerii
definite tineriului tineriei tineriilor tineriilor

References

  • tineriu in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN