toporuș

Romanian

Etymology

From topor +‎ -uș.

Noun

toporuș m (plural toporuși)

  1. diminutive of topor

Declension

Declension of toporuș
singular plural
indefinite definite indefinite definite
nominative-accusative toporuș toporușul toporuși toporușii
genitive-dative toporuș toporușului toporuși toporușilor
vocative toporușule toporușilor

References

  • toporuș in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN