toporuș
Romanian
Etymology
Noun
toporuș m (plural toporuși)
- diminutive of topor
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | toporuș | toporușul | toporuși | toporușii | |
| genitive-dative | toporuș | toporușului | toporuși | toporușilor | |
| vocative | toporușule | toporușilor | |||
References
- toporuș in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN