trădământ
Romanian
Etymology
Borrowed from Medieval Latin tradimentum or Italian tradimento. Equivalent to trăda + -ământ.
Noun
trădământ n (plural trădăminte)
- (dated) betrayal
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | trădământ | trădământul | trădăminte | trădămintele | |
| genitive-dative | trădământ | trădământului | trădăminte | trădămintelor | |
| vocative | trădământule | trădămintelor | |||