trăducăciune

Romanian

Etymology

From traduce +‎ -ăciune.

Noun

trăducăciune f (plural trăducăciuni)

  1. (obsolete, rare) translation
    Synonym: traducere

Declension

Declension of trăducăciune
singular plural
indefinite definite indefinite definite
nominative-accusative trăducăciune trăducăciunea trăducăciuni trăducăciunile
genitive-dative trăducăciuni trăducăciunii trăducăciuni trăducăciunilor
vocative trăducăciune, trăducăciuneo trăducăciunilor

References

  • trăducăciune in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN