trăguș

See also: tragus and Tragus

Romanian

Etymology

From tragă +‎ -uș.

Noun

trăguș n (plural trăgușe)

  1. diminutive of tragă

Declension

Declension of trăguș
singular plural
indefinite definite indefinite definite
nominative-accusative trăguș trăgușul trăgușe trăgușele
genitive-dative trăguș trăgușului trăgușe trăgușelor
vocative trăgușule trăgușelor

References

  • trăguș in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN