trimițător
Romanian
Etymology
Adjective
trimițător m or n (feminine singular trimițătoare, masculine plural trimițători, feminine and neuter plural trimițătoare)
Declension
| singular | plural | |||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | |||
| nominative- accusative |
indefinite | trimițător | trimițătoare | trimițători | trimițătoare | |||
| definite | trimițătorul | trimițătoarea | trimițătorii | trimițătoarele | ||||
| genitive- dative |
indefinite | trimițător | trimițătoare | trimițători | trimițătoare | |||
| definite | trimițătorului | trimițătoarei | trimițătorilor | trimițătoarelor | ||||