tripou
French
Noun
tripou m (plural tripoux or tripous)
Galician
Verb
tripou
- third-person singular preterite indicative of tripar
Portuguese
Verb
tripou
- third-person singular preterite indicative of tripar
Romanian
Etymology
Noun
tripou n (plural tripouri)
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | tripou | tripoul | tripouri | tripourile | |
| genitive-dative | tripou | tripoului | tripouri | tripourilor | |
| vocative | tripoule | tripourilor | |||