tristețe

Romanian

Alternative forms

  • tristețădated

Etymology

From trist +‎ -ețe. Probably modelled after French tristesse, Italian tristezza, Latin tristitia.

Noun

tristețe f (plural tristeți)

  1. sadness (state/emotion)

Declension

Declension of tristețe
singular plural
indefinite definite indefinite definite
nominative-accusative tristețe tristețea tristeți tristețile
genitive-dative tristeți tristeții tristeți tristeților
vocative tristețe, tristețeo tristeților