trotina
Italian
Adjective
trotina
- feminine singular of trotino
Anagrams
Romanian
Etymology
Borrowed from French trottiner.
Verb
a trotina (third-person singular present trotinează, past participle trotinat) 1st conjugation
- to trot
Conjugation
conjugation of trotina (first conjugation, -ez- infix)
| infinitive | a trotina | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | trotinând | ||||||
| past participle | trotinat | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | trotinez | trotinezi | trotinează | trotinăm | trotinați | trotinează | |
| imperfect | trotinam | trotinai | trotina | trotinam | trotinați | trotinau | |
| simple perfect | trotinai | trotinași | trotină | trotinarăm | trotinarăți | trotinară | |
| pluperfect | trotinasem | trotinaseși | trotinase | trotinaserăm | trotinaserăți | trotinaseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să trotinez | să trotinezi | să trotineze | să trotinăm | să trotinați | să trotineze | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | trotinează | trotinați | |||||
| negative | nu trotina | nu trotinați | |||||
References
- trotina in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN