tumurug
Romanian
Etymology
Borrowed from Ottoman Turkish [script needed] (tomruk).
Noun
tumurug m (plural tumurugi)
- beam (construction)
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | tumurug | tumurugul | tumurugi | tumurugii | |
| genitive-dative | tumurug | tumurugului | tumurugi | tumurugilor | |
| vocative | tumurugule | tumurugilor | |||
References
- tumurug in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN