turbion
Romanian
Etymology
Borrowed from French tourbillon.
Noun
turbion n (plural turbioane)
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | turbion | turbionul | turbioane | turbioanele | |
| genitive-dative | turbion | turbionului | turbioane | turbioanelor | |
| vocative | turbionule | turbioanelor | |||