Romanian
Etymology
Borrowed from French tournure.
Noun
turnură f (plural turnuri)
- turn
Declension
Declension of turnură
|
|
singular
|
|
plural
|
|
|
indefinite
|
definite
|
indefinite
|
definite
|
| nominative-accusative
|
turnură
|
turnura
|
turnuri
|
turnurile
|
| genitive-dative
|
turnuri
|
turnurii
|
turnuri
|
turnurilor
|
| vocative
|
turnură, turnuro
|
turnurilor
|