ultragia

Romanian

Etymology

From ultragiu.

Verb

a ultragia (third-person singular present ultragiază, past participle ultragiat) 1st conjugation

  1. to outrage

Conjugation

    conjugation of ultragia (first conjugation, -ez- infix)
infinitive a ultragia
gerund ultragiind
past participle ultragiat
number singular plural
person 1st person 2nd person 3rd person 1st person 2nd person 3rd person
indicative eu tu el/ea noi voi ei/ele
present ultragiez ultragiezi ultragiază ultragiem ultragiați ultragiază
imperfect ultragiam ultragiai ultragia ultragiam ultragiați ultragiau
simple perfect ultragiai ultragiași ultragie ultragiarăm ultragiarăți ultragiară
pluperfect ultragiasem ultragiaseși ultragiase ultragiaserăm ultragiaserăți ultragiaseră
subjunctive eu tu el/ea noi voi ei/ele
present să ultragiez să ultragiezi să ultragieze să ultragiem să ultragiați să ultragieze
imperative — tu — — voi —
affirmative ultragiază ultragiați
negative nu ultragia nu ultragiați
This article is issued from Wiktionary. The text is available under Creative Commons Attribution-Share Alike 4.0 unless otherwise noted. Additional terms may apply for the media files.