unipersonal

English

Etymology

From uni- +‎ personal.

Adjective

unipersonal (not comparable)

  1. Comprising a single person.
  2. (grammar) Synonym of impersonal.

Anagrams

Catalan

Etymology

From uni- +‎ personal.

Pronunciation

  • IPA(key): (Central) [u.ni.pər.suˈnal]
  • IPA(key): (Balearic) [u.ni.pər.soˈnal]
  • IPA(key): (Valencia) [u.ni.peɾ.soˈnal]

Adjective

unipersonal m or f (masculine and feminine plural unipersonals)

  1. unipersonal (comprising a single person)
  2. (grammar) impersonal (not having a subject, or having a third person pronoun without an antecedent)
    Synonym: impersonal

Further reading

Romanian

Etymology

Borrowed from French unipersonnel. By surface analysis, uni- +‎ personal.

Adjective

unipersonal m or n (feminine singular unipersonală, masculine plural unipersonali, feminine and neuter plural unipersonale)

  1. unipersonal

Declension

Declension of unipersonal
singular plural
masculine neuter feminine masculine neuter feminine
nominative-
accusative
indefinite unipersonal unipersonală unipersonali unipersonale
definite unipersonalul unipersonala unipersonalii unipersonalele
genitive-
dative
indefinite unipersonal unipersonale unipersonali unipersonale
definite unipersonalului unipersonalei unipersonalilor unipersonalelor

Spanish

Etymology

From uni- +‎ personal.

Adjective

unipersonal m or f (masculine and feminine plural unipersonales)

  1. unipersonal (comprising a single person)
  2. (grammar) impersonal (not having a subject, or having a third person pronoun without an antecedent)
    Synonym: impersonal

Derived terms

Further reading