uppslutning
Swedish
Etymology
sluta upp (“support”) + -ning
Noun
uppslutning c
Declension
| nominative | genitive | ||
|---|---|---|---|
| singular | indefinite | uppslutning | uppslutnings |
| definite | uppslutningen | uppslutningens | |
| plural | indefinite | uppslutningar | uppslutningars |
| definite | uppslutningarna | uppslutningarnas |