urmișoară

Romanian

Etymology

From urmă +‎ -ișoară.

Noun

urmișoară f (plural urmișoare)

  1. diminutive of urmă

Declension

Declension of urmișoară
singular plural
indefinite definite indefinite definite
nominative-accusative urmișoară urmișoara urmișoare urmișoarele
genitive-dative urmișoare urmișoarei urmișoare urmișoarelor
vocative urmișoară, urmișoaro urmișoarelor

References

  • urmișoară in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN
This article is issued from Wiktionary. The text is available under Creative Commons Attribution-Share Alike 4.0 unless otherwise noted. Additional terms may apply for the media files.