văduvi

Romanian

Etymology

From văduvă, văduv.

Verb

a văduvi (third-person singular present văduvește, past participle văduvit) 4th conjugation

  1. to become a widow or widower

Conjugation

    conjugation of văduvi (fourth conjugation, -esc- infix)
infinitive a văduvi
gerund văduvind
past participle văduvit
number singular plural
person 1st person 2nd person 3rd person 1st person 2nd person 3rd person
indicative eu tu el/ea noi voi ei/ele
present văduvesc văduvești văduvește văduvim văduviți văduvesc
imperfect văduveam văduveai văduvea văduveam văduveați văduveau
simple perfect văduvii văduviși văduvi văduvirăm văduvirăți văduviră
pluperfect văduvisem văduviseși văduvise văduviserăm văduviserăți văduviseră
subjunctive eu tu el/ea noi voi ei/ele
present să văduvesc să văduvești să văduvească să văduvim să văduviți să văduvească
imperative — tu — — voi —
affirmative văduvește văduviți
negative nu văduvi nu văduviți
This article is issued from Wiktionary. The text is available under Creative Commons Attribution-Share Alike 4.0 unless otherwise noted. Additional terms may apply for the media files.