vărsătură
See also: vãrsãture
Romanian
Etymology
From vărsa + -ătură. Compare Aromanian virsãturã.
Noun
vărsătură f (plural vărsături)
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | vărsătură | vărsătura | vărsături | vărsăturile | |
| genitive-dative | vărsături | vărsăturii | vărsături | vărsăturilor | |
| vocative | vărsătură, vărsăturo | vărsăturilor | |||