vanilină
Romanian
Etymology
Borrowed from French vaniline.
Noun
vanilină f (uncountable)
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | vanilină | vanilina | vaniline | vanilinele | |
| genitive-dative | vaniline | vanilinei | vaniline | vanilinelor | |
| vocative | vanilină, vanilino | vanilinelor | |||