veșnici
Romanian
Etymology
From veșnic.
Verb
a veșnici (third-person singular present veșnicește, past participle veșnicit) 4th conjugation
- to eternize
Conjugation
conjugation of veșnici (fourth conjugation, -esc- infix)
| infinitive | a veșnici | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | veșnicind | ||||||
| past participle | veșnicit | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | veșnicesc | veșnicești | veșnicește | veșnicim | veșniciți | veșnicesc | |
| imperfect | veșniceam | veșniceai | veșnicea | veșniceam | veșniceați | veșniceau | |
| simple perfect | veșnicii | veșniciși | veșnici | veșnicirăm | veșnicirăți | veșniciră | |
| pluperfect | veșnicisem | veșniciseși | veșnicise | veșniciserăm | veșniciserăți | veșniciseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să veșnicesc | să veșnicești | să veșnicească | să veșnicim | să veșniciți | să veșnicească | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | veșnicește | veșniciți | |||||
| negative | nu veșnici | nu veșniciți | |||||
References
- veșnici in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN