vechilet

Romanian

Etymology

Borrowed from Ottoman Turkish وكالت (vekâlet).

Noun

vechilet n (plural vechileturi)

  1. (obsolete) power of attorney

Declension

Declension of vechilet
singular plural
indefinite definite indefinite definite
nominative-accusative vechilet vechiletul vechileturi vechileturile
genitive-dative vechilet vechiletului vechileturi vechileturilor
vocative vechiletule vechileturilor

References

  • vechilet in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN