vechilet
Romanian
Etymology
Borrowed from Ottoman Turkish وكالت (vekâlet).
Noun
vechilet n (plural vechileturi)
- (obsolete) power of attorney
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | vechilet | vechiletul | vechileturi | vechileturile | |
| genitive-dative | vechilet | vechiletului | vechileturi | vechileturilor | |
| vocative | vechiletule | vechileturilor | |||
References
- vechilet in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN