venina

Romanian

Etymology

From venin.

Verb

a venina (third-person singular present veninează, past participle veninat) 1st conjugation

  1. to envenom

Conjugation

    conjugation of venina (first conjugation, -ez- infix)
infinitive a venina
gerund veninând
past participle veninat
number singular plural
person 1st person 2nd person 3rd person 1st person 2nd person 3rd person
indicative eu tu el/ea noi voi ei/ele
present veninez veninezi veninează veninăm veninați veninează
imperfect veninam veninai venina veninam veninați veninau
simple perfect veninai veninași venină veninarăm veninarăți veninară
pluperfect veninasem veninaseși veninase veninaserăm veninaserăți veninaseră
subjunctive eu tu el/ea noi voi ei/ele
present să veninez să veninezi să venineze să veninăm să veninați să venineze
imperative — tu — — voi —
affirmative veninează veninați
negative nu venina nu veninați
This article is issued from Wiktionary. The text is available under Creative Commons Attribution-Share Alike 4.0 unless otherwise noted. Additional terms may apply for the media files.