veturin
Finnish
Noun
veturin
- genitive singular of veturi
Romanian
Etymology
Borrowed from Italian vetturino.
Noun
veturin m (plural veturini)
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | veturin | veturinul | veturini | veturinii | |
| genitive-dative | veturin | veturinului | veturini | veturinilor | |
| vocative | veturinule | veturinilor | |||
References
- veturin in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN