virtuoz
Romanian
Etymology
Borrowed from Italian virtuoso. Doublet of virtuos and vârtos.
Noun
virtuoz m (plural virtuozi)
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | virtuoz | virtuozul | virtuozi | virtuozii | |
| genitive-dative | virtuoz | virtuozului | virtuozi | virtuozilor | |
| vocative | virtuozule | virtuozilor | |||