voiajor
Romanian
Etymology
Borrowed from French voyageur.
Noun
voiajor m (plural voiajori)
Declension
singular | plural | ||||
---|---|---|---|---|---|
indefinite | definite | indefinite | definite | ||
nominative-accusative | voiajor | voiajorul | voiajori | voiajorii | |
genitive-dative | voiajor | voiajorului | voiajori | voiajorilor | |
vocative | voiajorule | voiajorilor |