vorovi

Romanian

Etymology

Borrowed from Ukrainian говорити (hovoryty).

Verb

a vorovi (third-person singular present vorovește, past participle vorovit) 4th conjugation

  1. to talk

Conjugation

    conjugation of vorovi (fourth conjugation, -esc- infix)
infinitive a vorovi
gerund vorovind
past participle vorovit
number singular plural
person 1st person 2nd person 3rd person 1st person 2nd person 3rd person
indicative eu tu el/ea noi voi ei/ele
present vorovesc vorovești vorovește vorovim voroviți vorovesc
imperfect voroveam voroveai vorovea voroveam voroveați voroveau
simple perfect vorovii voroviși vorovi vorovirăm vorovirăți voroviră
pluperfect vorovisem voroviseși vorovise voroviserăm voroviserăți voroviseră
subjunctive eu tu el/ea noi voi ei/ele
present să vorovesc să vorovești să vorovească să vorovim să voroviți să vorovească
imperative — tu — — voi —
affirmative vorovește voroviți
negative nu vorovi nu voroviți
This article is issued from Wiktionary. The text is available under Creative Commons Attribution-Share Alike 4.0 unless otherwise noted. Additional terms may apply for the media files.