zămislit
Romanian
Etymology
Past participle of zămisli.
Noun
zămislit m (plural zămisliți)
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | zămislit | zămislitul | zămisliți | zămisliții | |
| genitive-dative | zămislit | zămislitului | zămisliți | zămisliților | |
| vocative | zămislitule | zămisliților | |||
Verb
zămislit (past participle of zămisli)
- past participle of zămisli
References
- zămislit in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN