zimț
Romanian
Etymology
Borrowed from Old Church Slavonic зѫбьць (zǫbĭcĭ), from зѫбъ (zǫbŭ, “tooth”) + -ьць (-ĭcĭ). Compare Bulgarian зъбец (zǎbec).
Noun
zimț m (plural zimți)
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | zimț | zimțul | zimți | zimții | |
| genitive-dative | zimț | zimțului | zimți | zimților | |
| vocative | zimțule | zimților | |||