zincui
Romanian
Etymology
Pronunciation
- IPA(key): /zin.kuˈi/
Verb
a zincui (third-person singular present zincuiește, past participle zincuit) 4th conjugation
- to zinc
Conjugation
conjugation of zincui (fourth conjugation, -esc- infix)
| infinitive | a zincui | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | zincuind | ||||||
| past participle | zincuit | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | zincuiesc | zincuiești | zincuiește | zincuim | zincuiți | zincuiesc | |
| imperfect | zincuiam | zincuiai | zincuia | zincuiam | zincuiați | zincuiau | |
| simple perfect | zincuii | zincuiși | zincui | zincuirăm | zincuirăți | zincuiră | |
| pluperfect | zincuisem | zincuiseși | zincuise | zincuiserăm | zincuiserăți | zincuiseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să zincuiesc | să zincuiești | să zincuiască | să zincuim | să zincuiți | să zincuiască | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | zincuiește | zincuiți | |||||
| negative | nu zincui | nu zincuiți | |||||
Further reading
- “zincui”, in DEX online—Dicționare ale limbii române (Dictionaries of the Romanian language) (in Romanian), 2004–2025