zvoniț

Romanian

Etymology

From zvon +‎ -eț.

Noun

zvoniț n (plural zvonițe)

  1. a small bell

Declension

Declension of zvoniț
singular plural
indefinite definite indefinite definite
nominative-accusative zvoniț zvonițul zvonițe zvonițele
genitive-dative zvoniț zvonițului zvonițe zvonițelor
vocative zvonițule zvonițelor

References

  • zvoniț in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN