împroșcătură
Romanian
Etymology
Noun
împroșcătură f (plural împroșcături)
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | împroșcătură | împroșcătura | împroșcături | împroșcăturile | |
| genitive-dative | împroșcături | împroșcăturii | împroșcături | împroșcăturilor | |
| vocative | împroșcătură, împroșcăturo | împroșcăturilor | |||