încrucișător

Romanian

Etymology

From în- +‎ crucișător.

Noun

încrucișător n (plural încrucișători)

  1. (obsolete) cruiser
    Synonym: crucișător

Declension

Declension of încrucișător
singular plural
indefinite definite indefinite definite
nominative-accusative încrucișător încrucișătorul încrucișători încrucișătorile
genitive-dative încrucișător încrucișătorului încrucișători încrucișătorilor
vocative încrucișătorule încrucișătorilor

References

  • încrucișător in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN
This article is issued from Wiktionary. The text is available under Creative Commons Attribution-Share Alike 4.0 unless otherwise noted. Additional terms may apply for the media files.