încruntătură

Romanian

Etymology

From încrunta +‎ -ătură.

Noun

încruntătură f (plural încruntături)

  1. frown

Declension

Declension of încruntătură
singular plural
indefinite definite indefinite definite
nominative-accusative încruntătură încruntătura încruntături încruntăturile
genitive-dative încruntături încruntăturii încruntături încruntăturilor
vocative încruntătură, încruntăturo încruntăturilor
This article is issued from Wiktionary. The text is available under Creative Commons Attribution-Share Alike 4.0 unless otherwise noted. Additional terms may apply for the media files.