înduioșător

Romanian

Etymology

From înduioșa +‎ -ător.

Adjective

înduioșător m or n (feminine singular înduioșătoare, masculine plural înduioșători, feminine and neuter plural înduioșătoare)

  1. touching

Declension

Declension of înduioșător
singular plural
masculine neuter feminine masculine neuter feminine
nominative-
accusative 		indefinite înduioșător înduioșătoare înduioșători înduioșătoare
definite înduioșătorul înduioșătoarea înduioșătorii înduioșătoarele
genitive-
dative 		indefinite înduioșător înduioșătoare înduioșători înduioșătoare
definite înduioșătorului înduioșătoarei înduioșătorilor înduioșătoarelor
This article is issued from Wiktionary. The text is available under Creative Commons Attribution-Share Alike 4.0 unless otherwise noted. Additional terms may apply for the media files.