îngrozăciune

Romanian

Etymology

From îngrozi +‎ -ciune.

Noun

îngrozăciune f (plural îngrozăciuni)

  1. (obsolete) terror

Declension

Declension of îngrozăciune
singular plural
indefinite definite indefinite definite
nominative-accusative îngrozăciune îngrozăciunea îngrozăciuni îngrozăciunile
genitive-dative îngrozăciuni îngrozăciunii îngrozăciuni îngrozăciunilor
vocative îngrozăciune, îngrozăciuneo îngrozăciunilor

References

  • îngrozăciune in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN
This article is issued from Wiktionary. The text is available under Creative Commons Attribution-Share Alike 4.0 unless otherwise noted. Additional terms may apply for the media files.