înlănțuit

Romanian

Etymology

Past participle of înlănțui.

Adjective

înlănțuit m or n (feminine singular înlănțuită, masculine plural înlănțuiți, feminine and neuter plural înlănțuite)

  1. enchained

Declension

Declension of înlănțuit
singular plural
masculine neuter feminine masculine neuter feminine
nominative-
accusative 		indefinite înlănțuit înlănțuită înlănțuiți înlănțuite
definite înlănțuitul înlănțuita înlănțuiții înlănțuitele
genitive-
dative 		indefinite înlănțuit înlănțuite înlănțuiți înlănțuite
definite înlănțuitului înlănțuitei înlănțuiților înlănțuitelor
This article is issued from Wiktionary. The text is available under Creative Commons Attribution-Share Alike 4.0 unless otherwise noted. Additional terms may apply for the media files.