înnărăvi

Romanian

Etymology

From în- +‎ nărăvi.

Verb

a înnărăvi (third-person singular present înnărăvește, past participle înnărăvit) 4th conjugation

  1. to viciate

Conjugation

    conjugation of înnărăvi (fourth conjugation, -esc- infix)
infinitive a înnărăvi
gerund înnărăvind
past participle înnărăvit
number singular plural
person 1st person 2nd person 3rd person 1st person 2nd person 3rd person
indicative eu tu el/ea noi voi ei/ele
present înnărăvesc înnărăvești înnărăvește înnărăvim înnărăviți înnărăvesc
imperfect înnărăveam înnărăveai înnărăvea înnărăveam înnărăveați înnărăveau
simple perfect înnărăvii înnărăviși înnărăvi înnărăvirăm înnărăvirăți înnărăviră
pluperfect înnărăvisem înnărăviseși înnărăvise înnărăviserăm înnărăviserăți înnărăviseră
subjunctive eu tu el/ea noi voi ei/ele
present să înnărăvesc să înnărăvești să înnărăvească să înnărăvim să înnărăviți să înnărăvească
imperative — tu — — voi —
affirmative înnărăvește înnărăviți
negative nu înnărăvi nu înnărăviți
This article is issued from Wiktionary. The text is available under Creative Commons Attribution-Share Alike 4.0 unless otherwise noted. Additional terms may apply for the media files.