înotător
Romanian
Etymology
From înota (“to swim”) + -tor.
Pronunciation
- IPA(key): /ɨ.no.təˈtor/
Adjective
înotător m or n (feminine singular înotătoare, masculine plural înotători, feminine and neuter plural înotătoare)
Declension
| singular | plural | |||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | |||
| nominative- accusative |
indefinite | înotător | înotătoare | înotători | înotătoare | |||
| definite | înotătorul | înotătoarea | înotătorii | înotătoarele | ||||
| genitive- dative |
indefinite | înotător | înotătoare | înotători | înotătoare | |||
| definite | înotătorului | înotătoarei | înotătorilor | înotătoarelor | ||||
Noun
înotător m (plural înotători, feminine equivalent înotătoare)
- swimmer (one who swims)
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | înotător | înotătorul | înotători | înotătorii | |
| genitive-dative | înotător | înotătorului | înotători | înotătorilor | |
| vocative | înotătorule | înotătorilor | |||
Derived terms
Related terms
References
- “înotător”, in DEX online—Dicționare ale limbii române (Dictionaries of the Romanian language) (in Romanian), 2004–2025