înscăunat

Romanian

Etymology

Past participle of înscăuna.

Adjective

înscăunat m or n (feminine singular înscăunată, masculine plural înscăunați, feminine and neuter plural înscăunate)

  1. enthroned

Declension

Declension of înscăunat
singular plural
masculine neuter feminine masculine neuter feminine
nominative-
accusative 		indefinite înscăunat înscăunată înscăunați înscăunate
definite înscăunatul înscăunata înscăunații înscăunatele
genitive-
dative 		indefinite înscăunat înscăunate înscăunați înscăunate
definite înscăunatului înscăunatei înscăunaților înscăunatelor
This article is issued from Wiktionary. The text is available under Creative Commons Attribution-Share Alike 4.0 unless otherwise noted. Additional terms may apply for the media files.