înspăimântare

Romanian

Etymology

From înspăimânta +‎ -re.

Noun

înspăimântare f (plural nspăimântări)

  1. fear, terror, fright

Declension

Declension of înspăimântare
singular plural
indefinite definite indefinite definite
nominative-accusative înspăimântare înspăimântarea nspăimântări nspăimântările
genitive-dative nspăimântări nspăimântării nspăimântări nspăimântărilor
vocative înspăimântare, înspăimântareo nspăimântărilor