însuflețitor

Romanian

Etymology

From însufleți +‎ -tor.

Adjective

însuflețitor m or n (feminine singular însuflețitoare, masculine plural însuflețitori, feminine and neuter plural însuflețitoare)

  1. inspiring

Declension

Declension of însuflețitor
singular plural
masculine neuter feminine masculine neuter feminine
nominative-
accusative 		indefinite însuflețitor însuflețitoare însuflețitori însuflețitoare
definite însuflețitorul însuflețitoarea însuflețitorii însuflețitoarele
genitive-
dative 		indefinite însuflețitor însuflețitoare însuflețitori însuflețitoare
definite însuflețitorului însuflețitoarei însuflețitorilor însuflețitoarelor
This article is issued from Wiktionary. The text is available under Creative Commons Attribution-Share Alike 4.0 unless otherwise noted. Additional terms may apply for the media files.