întrupare
Romanian
Etymology
Noun
întrupare f (plural întrupări)
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | întrupare | întruparea | întrupări | întrupările | |
| genitive-dative | întrupări | întrupării | întrupări | întrupărilor | |
| vocative | întrupare, întrupareo | întrupărilor | |||