învăț
Romanian
Etymology 1
Verb
învăț
- first-person singular present indicative/subjunctive of învăța
Etymology 2
Back-formation from învăța.
Noun
învăț n (uncountable)
Declension
| singular only | indefinite | definite |
|---|---|---|
| nominative-accusative | învăț | învățul |
| genitive-dative | învăț | învățului |
| vocative | învățule | |